Home | Despre noi | Confirmari stiintifice | Comunitate | Contact

Factori emotionali in alegerea mancarii

“Dieta optima este aceea care promoveaza sanatatea fizica, mentala, emotionala si spirituala”

“Majoritatea obiceiurilor noastre alimentare se bazeaza pe emotii”

Majoritatea omenilor sunt atasati emotional de dieta pe care o urmeaza. Cei care mananca carne considera ca omul este omnivor, vegetarienii aprecieaza mai mult respectul pentru animale. Fiecare crede ca gandirea lui este corecta.

Dieta optima poate fi recunoscuta si evaluata atunci cand ne debarasam de emotii si ego. Acest lucru este foarte dificil de realizat intrucat suntem foarte atasati de ideile si teoriile noastre. Toti vrem sa credem ca avem dreptate. Nimanui nu-i place sa realizeze ca s-a inselat asupra credintelor pe care le nutreste, fie ele politice, religioase sau nutritionale.

Totusi, daca este sa vedem dincolo de aceste emotii si identificari personale cu dieta pe care o urmam in prezent, si sa intelegem adevaratul rol al nutritiei pentru sanatate, trebuie sa fim deschisi la minte si sa lasam in urma credintele care nu ne mai servesc si care si-au spus cuvantul la nivel de consecinte.

Cu siguranta, experienta personala si educatia pot sa ne ajute in alegerea unei diete corecte. Dificultatile exista, insa cel mai simplu este sa ne eliberam de prejudecati, atata cat putem.

Numai cand vom avea mintea limpede vom putea sa vedem clar si sa recunoastem calea corecta catre o dieta sanatoasa si catre o viata echilibrata.

A avea o dieta optima ar fi simplu daca toti am fi fiinte rationale, eliberate de conditionari emotionale. Totusi, in ceea ce priveste dieta, deseori isi pun amprenta emotiile si obiceiurile care sunt “regele si regina” in locul necesitatii si a unei perceptii clare.

Mancam inghetata, produse fast-food, dulciuri si alte “non-alimente” in primul rand pentru a ne satisface nevoile emotionale si asocierile emotionale cu aceste alimente, si nu pentru a ne satisface nevoile fizice.

Oamenii isi formeaza atasamente emotionale fata de anumite alimente ca rezultat a experientelor din copilarie, obiceiurilor culinare ale celor din grupurile frecventate in trecut sau in prezent sau auto-conditionarilor.

Ca o consecinta, anumite alimente sunt consumate in anumite stari emotionale, ca depresii sau in speranta de a induce emotii speciale, ca starea de multumire sau fericire.

De exemplu, inghetata si alte dulciuri sunt asociate cu anumite recompense din copilarie. In copilarie, inghetata reprezenta o amenintare sau un semn al indulgentei parintilor. “Daca vei fi cuminte, iti voi cumpara o inghetata”, este o bine-cunoscuta afirmatie a multor parinti. Astfel, cand devenim maturi si suntem intr-o stare buna, deseori decidem sa ne recompensam cu un bol de inghetata.

In mod similar, cand suntem intr-o stare de depresie alegem sa mancam alte alimente, avand senzatia ca acest lucru ne-ar scapa temporar de problemele noastre ca adulti.

Craciunul si Pastele sunt asociate cu emotii puternice si anumite ritualuri culinare. Carnea de miel sau cea de porc, pasca sau cozonacul sunt nelipsite din meniul de Craciun sau de Paste.

Nici un argument logic nu ar putea inlocui asocierile si atasamentele fata de anumite alimente sau mancaruri.

Ca o consecinta, toate sau majoritatea obiceiurilor noastre alimentare, fie ca ne plac fie ca nu ne plac, se bazeaza pe emotii.

Prea putini oameni mananca din motive pur rationale. Totusi, este util sa observam faptul ca, este necesar sa fim constienti de rolul pe care emotiile il au in alegerile noastre culinare. Daca mancam anumite alimente “nesanatoase” ar trebui sa fim constienti de comportamentul nostru si sa incercam sa abordam problemele noastre intr-o alta maniera decat aceea legata de mancare.

Mancarea in sine nu ne poate satisface nevoile emotionale.

Daca suntem suparati si mancam ciocolata si inghetata, ne poate aminti de copilarie insa nu va elimina cauza depresiei. In plus, alimentele pe care le mancam, ne pot accentua problemele emotionale de care incercam sa scapam.

Toate recompensele din copilarie devin un tipar, un model pe care il purtam pana la maturitate.

O stare emotionala negativa (singuratate, insecuritatea, neliniste, plicitseala) poate influenta alegerea de a manca ciocolata, prajiturele, snacks-uri, pufuleti, inghetata, etc.

Aceste produse sunt bogate in zahar si ne pot induce o stare temporara de crestere a energiee si emotii puternice. Dupa aceasta supratensiune, zaharul are efect de a ne sustrage vitaminele B si alti nutrienti si sa ne induca o stare de oboseala, adancindu-ne starea de stres in care ne aflam, continuindu-se in acest fel ciclul depresiei.

In acelasi timp, exista anumite alimente care ne plac si altele care nu ne plac.

Multi adolescenti si adulti refuza legumele datorita faptului ca, copii fiind, au fost dojeniti si mustrati de parintii lor sa-si spele farfuriile daca nu vor manca si salata de legume aferenta. Acum, asociaza refuzul lor de a manca vegetale cu independenta fata de parinti. Sau, copii fiind, am fost fortati sau conditionati sa mancam un anumit fruct ca pedeapsa ca nu ne-am mancat supa.

Nu numai alegerile noastre culinare sunt inflentate de emotii dar si cantitatea si modul in care consumam mancarea. Cand suntem nervosi sau stresati, avem tendinta sa mancam mai mult, sa “rontaim” ceva in permanenta, deseori inghitind mancarea nemestecata.

   Home | Harta site | Links | Termeni si conditii | Contact | Rss Feed
© 2009 AlimentatieNaturala.ro