Home | Despre noi | Confirmari stiintifice | Comunitate | Contact

Microorganismele, prieteni sau dusmani?

“Germenii nu sunt cauza bolilor si nici dusmanii omului”

“Alimentatia naturala ignora infectiile, prin preventie, prin mentinerea unui mediu in care microorganismele nu au ce curata, deci, nu apar”

Microorganismele nu sunt dusmanii nostri

Bacteriile sunt omniprezente – ele sunt cu noi si in jurul nostru in permanenta. Viata nu ar fi posibila fara ele.

Microorganismele ne sunt de fapt prieteni si au rol de gunoieri care au nevoie de hrana pentru a se reproduce. Ei actioneaza imediat ce apare o acumulare de materie toxica care ameninta integritatea si vitalitatea corpului.

Microorganismele indeplinesc o functie utila, de a “curata mizeria” si, odata ce si-au terminat “treaba”, revin la starea pasiva.

Nu este nici un dubiu ca bacteriile sunt in mod intim asociate cu multe boli grave. Ele produc anumite toxine puternice, in procesul de metabolizare a materiei bolnave din tesuturi.

Nimeni nu neaga importanta bacteriilor in evolutia unei boli insa acestea nu constituie cauza primara a bolilor asa cum majoritatea oamenilor cred, ci starea pacientului se agraveaza datorita toxinelor eliminate de acestea prin metabolizarea celulelor din tesuturile afectate.

Nu exista boli contagioase

Acceptarea ideii de boala contagioasa este echivalenta cu acceptarea teoriei germenilor sau agentilor care cauzeaza boala. Germenii sunt premiza indiscutabila in baza careia o multitudine de proceduri medicale au luat amploare de la an la an.

Teroria germenilor patogeni afirma ca singurii responsabili pentru orice boala sunt organismele microscopice, germenii patogeni si, se bazeaza pe faptul ca acesti germeni nu isi schimba structura biologica si caracteristicile chimice.

Numerosi bacteriologi au combatut aceasta teorie, intre care Dr. Rene J. Dubois, castigator al Premiului Pulizer in 1968, afirmand ca virulenta microorganismelor este variabila.

Chiar si Pasteur si-a admis greseala admitand in jurul varstei de 60 de ani faptul ca speciile microbiotice pot suferi numeroase transformari.

Cercetarile din Laboratoarele Mayo din Rochester, Minnesota mentionate in Journal of Infectious Diseases 1914 au condus la concluzia ca streptococii pot sa-si schimbe caracteristicile in pneumococi daca sunt hraniti cu virusul pneumoniei si, de asemenea, intr-un experiment similar, s-au convertit cocci in bacili si invers; ulterior s-a observat ca si alte microorganisme sufera mutatii cand mediul si alimentatia sunt schimbate.

Astfel, s-a concluzionat faptul ca nu bacterii specifice produc boli specifice ci mediul si tipul de tesut determina tipul de bacterie care prolifereaza. Mai multe informatii puteti citi aici.

Louis Pasteur este cunoscut ca fiind primul care a descoperit teoria germenilor, in anul 1860.

Claude Bernard (1813-1878) a criticat validitatea teoriei germenilor si a afirmat faptul ca, conditiile corpului pacientului sunt principalul factor a bolilor.

Aceasta idee a fost ignorata de lumea medicala si de public in general si, nu este de mirare, avand in vedere implicatiile la nivel financiar, respectiv fondurile enorme ce sunt vehiculate de industria de medicamente in dorinta declarata de a “vindeca bolile” si de a ne usura sau curma suferinta.

Credinta lui Pasteur in malignitatea si benignitatea germenilor, fobia lui de infectii, puterea lui de influenta asupra contemporanilor, au convins oamenii de stiinta si populatia de amenintarea lumii microbiene.

De atunci s-a nascut perioada bacteriofobiei (frica de microbi), ce dainuie si in prezent, pericolul administrarii medicamentelor si antibioticelor ajungand sa fie mai mare decat prevenirea infectiilor.

Cand, datorita acumularilor de toxine, o boala isi manifesta primele simptome, corpul izoleaza zona respectiva si incepe curatarea si repararea tesutului afectat.

In aceasta perioada, in care corpul isi redirectioneaza cea mai mare parte din energie spre procesele de curatare si vindecare, administrarea oricarui medicament nu face altceva decat sa mareasca si mai mult toxicitatea organismului si, fie ca in urma administrarii de medicamente simptomele bolii dispar, fie ca nu, nivelul de toxicitate ramane si va constitui baza pentru urmatoarea boala, manifestata sub aceeasi forma sau, sub o forma mai grava. Antibioticele sunt deosebit de nocive, prin gradul lor de toxicitate si prin efectele adverse, totodata distrugand si bacteriile prietenoase.

Bacteriofobia s-a concretizat in eforturi multiplicate de a scapa de amenintarea germenilor mortali, luptand impotriva lor. Tot sub acelasi motiv a fost dezvoltat si procedeul de pasteurizare, sterilizare, procesare, etc. Populatia a fost avertizata sa fiarba alimentele, cu inevitabila deteriorare a sanatatii prin distrugerea calitatii nutrientilor esentiali.

Practica uciderii microorganismelor cu medicamente otravitoare a fost initiata rezultand din ce in ce mai multe boli degenerative si iatrogene. Pe de o parte fierbem si procesam, pe cealalta luam medicamente pentru a ne vindeca. Omul este singurul care sufera intre cei 2 mari beneficiari: industria alimentara si industria de medicamente.

In aceeasi ecuatie, au fost initiate diferite programe si scheme nationale de vaccinare, pentru a conferi imunitate impotriva germenilor, rezultand un sistem monstruos de inoculare a germenilor, cu efecte dezastruoase, dar prea putin prezentate la vedere.

Pasteur insusi a concluzionat ca “prezenta anumitor germeni in organism nu dovedeste ca acestia sunt cauza bolilor”.

Pe de alta parte, prin postulatele elaborate, Robert Koch (1843-?) si-a mentinut ideea ca, pentru ca o anume bacterie specifica sa cauzeze o boala este necesar ca:

  1. sa fie gasita in fiecare caz de boala

  2. sa nu se gaseasca cand boala nu e prezenta

  3. sa fie capabila sa traiasca in afara tesuturilor

  4. sa fie capabila sa intre in organism si sa produca boala

Asa cum s-a demonstrat, bacteriile specifice nu indeplinesc aceste cerinte.
Primul postulat a lui Koch nu este indeplinit in cazuri de tuberculoza, difterie, febra tifoida, pneumonie sau alte boli. Bacterii specifice nu se gasesc in anumite cazuri in boli specifice.

Nici al doilea postulat nu este indeplinit deoarece se cunoaste faptul ca anumite bacterii care se gasesc in corp nu genereaza simtome ale unor boli specifice.

Bacteriile nu sunt capabile sa traiasca in afara tesuturilor.

Astfel, nici al treilea postulat nu este indeplinit. Nici Pasteur si nici succesorii lui nu au reusit sa induca o boala prin inoculare pe calea aerului ci numai prin injectii de la un corp sursa deja infectat. Motivul este evident: germenii sunt dependenti de organismul uman sau animal pentru a trai.

Cel de-al patrulea postulat a fost de asemenea contrazis printr-o serie de experimente care au constat in introducerea germenilor de febra tifoida, difterie, pneumonie, tuberculoza si meningita in hrana si bautura unui grup de voluntari. Rezultatul a fost ca nici unul nu au manifestat boala.

O alta evidenta ne este adusa la cunostinta de fizicianul canadian Sir William Osier (1849-1919) care a descoperit ca, bacilul care creeaza difteria a fost absent in 28-40% din cazurile de difterie. S-a afirmat ca bacilii pot fi prezenti in organism mai devreme, de cele mai multe ori mai tarziu sau, in rare cazuri sa fie absenti in timpul unei maladii.

In 1972, Dr. Shelton afirma: “microbii singuri nu pot cauza o boala la fel cum un chibrit nu poate produce un incendiu. Exact ca un foc, asa este si microbul, daca este sa aiba vreun rol in cauza bolilor, trebuie sa gaseasca un organism care sa produca mediul necesar pentru activitatile sale.

Putem evita boala numai prin a ne mentine intr-o asemenea stare de sanatate astfel incat microbii sa nu aiba putere asupra noastra.”

Hrana vie actioneaza la nivel de cauza, prin eliminarea substantelor toxice.

Alimentatia naturala ignora infectiile, prin preventie, prin mentinerea unui mediu in care microorganismele nu au ce cauta, nu au ce curata, nu au ce face, prin urmare, nu apar.

Doctrina medicala a bolii este marele refugiu al celor neinformati, a unui mental instabil si temator. Nu exista boli specifice ci conditii specifice de boala, conditii specifice in care boala se manifesta pentru a curata toxinele si a permite corpului sa-si recupereze sanatatea si vitalitatea.

Conceptia actuala este ca anumite microorganisme se transmit de la o persoana la alta insa, boala este rezultatul intoxicarii. Febra sau inflamatia, sunt rezultatul actiunii initiate de organism pentru a se curata de acumularile toxice.

Boala este rezultatul iritarii – la nivelul energiei corpului care consuma mai mult decat este capabil sa produca, pentru a se regenera. Nivelul general de energie se diminueaza si eficienta functionala se deterioreaza. Evoluam intr-o stare numita toxicoza, o conditie a saturarii corpului cu materie toxica.

Toxicoza implica o dereglare a sangelui si fluidelor tisulare si o acumulare a substantelor toxice secundare rezultate in urma metabolismului.

Cauzele bolilor sunt multiple si direct influentate de modul in care traim, de existenta noastra.

Satisfacerea propriilor nevoi biologice, emotionale si psihice printr-o dieta sanatoasa, prin miscare, prin echilibru la nivel mental si emotional, prin activitatea pe care o desfasuram, prin faptele noastre, determina si masura sanatatii noastre.

Toate cauzele bolilor sunt in fiecare dintre noi si pot fi controlate si eliminate numai de noi. Prin trecerea la o alimentatie naturala, simtomele bolilor dispar.

Medicamentele actioneaza doar asupra efectelor, cauzele ramanand aceleasi.

Pe un fond toxic deja existent, un medicament actioneaza in doua sensuri: pe de o parte, pe termen scurt poate da senzatia de vindecare prin disparitia simptomelor iar, pe de alta parte, pe termen lung, va conduce la acumulari de substante toxice pentru organism si va genera alte manifestari sub forma bolilor. Deseori complicatiile generate de medicamente si de tratamente medicamentoase sunt mult mai rele decat insasi simtomele bolilor.

   Home | Harta site | Links | Termeni si conditii | Contact | Rss Feed
© 2009 AlimentatieNaturala.ro